Articole

Dr. Cătălin Colț, medic rezident medicină sportivă Institutul Național de Medicină Sportivă, pe 26.03.2020 - share pe

Magneziul și alimentația modernă

Mulți profesioniști din domeniul medical consider că, în general, dieta noastră, a oamenilor moderni, este bogată în magneziu și că, în absența unei patologii medicale, concentrația de magneziu este optimă pentru o stare de sănătate bună.

În realitate, alimentația noastră, chiar dacă este echilibrată și diversificată, nu ne oferă doza zilnică recomandată (DZR) de magneziu. O privire atentă asupra modului modern în care se procesează alimentele, ne arată de ce.

Prin procesarea semințelor de floarea soarelui sau a măslinelor, se pierde mare parte din cantitatea de magneziu pe care acestea o au inițial. Fie că vorbim de ulei simplu, hidrogenat sau parțial hidrogenat, magneziul este eliminat aproape în totalitate. Aceste uleiuri, cu zero magneziu, sunt utilizate pentru gătit sau în compoziția a numeroase alimente procesate.

Făina albă rafinată este o caracteristică a alimentelor lumii moderne industrializate. Ea nu este complet deficitară în magneziu dar are doar 1/6 din cantitatea totală de magneziu a făinii integrale. Când grâul este transformat în făină albă, se îndepărtează tărâțele și germenii, împreună cu majoritatea fibrelor, proteinelor și grăsimilor, dar și 80% din magneziu. Bobul de grâu are 3 componente: germenele, endosperma și tărâțele. Germenele (miezul) conține grăsimi nesaturate, proteine, minerale, vitamine din complexul B și vitamina E. El este înconjurat de endospermă, care conține în cea mai mare parte amidon și câteva proteine. Tărâțele reprezintă exteriorul dur, fibros, care protejează sămânța și au un conținut ridicat de fibre și acizi esențiali grași. Germenele și tărâțele sunt părțile cele mai importante, care dau valoare nutritivă cerealelor. Prin procesare rămâne doar endosperma amilacee, care va fi transformată în făină utilizată pentru prepararea pâinii albe, a produselor de patiserie, pastelor, biscuiților, prăjiturilor, cerealelor, etc. Făina integrală conține toate componentele bobului de grâu. Aditivii folosiți pentru pâine sunt reprezentați de fier, niacină, tiamină, riboflavină, nicidecum magneziu.

Zahărul are zero … magneziu. Melasa și fibrele sunt eliminate din trestia de zahăr pentru a obține zahărul alb granulat pur, care nu are deloc magneziu. Melasa, pe de altă parte, este foarte bogată în magneziu, dar pierde acest mineral prin procesare. Zahărul alb granulat are dulceața care ne place și proprietăți de gătire pe care trestia de zahăr nu le va putea atinge niciodată, fiind o opțiune comodă dar bogată în calorii și săracă în magneziu și fibre.

În consecință, dacă un aliment procesat conține ulei (hidrogenat sau parțial hidrogenat), făină albă rafinată și zahăr alb granulat, este cel mai probabil sărac în magneziu.

 Pe lângă faptul că nu conține suficient magneziu, alimentația modernă este bogată în grăsimi saturate care reduc absorbția magneziului la nivel intestinal.

Apa este de asemenea esențială și vitală pentru om, un adult consumând în medie cam 2 litri de apă pe zi. Apa din rețeaua publică nu conține cantități foarte mari de magneziu, în timp ce, în cazul apei îmbuteliate conținutul de magneziu variază foarte mult de la un producător la altul. Ape magneziene (cu peste 50 mg/litru de magneziu) sunt: Borsec (83,6 mg/litru), Tuşnad (70,2 mg/litru) Aqua Carpatica (61 mg/litru) şi Biborţeni (59,1 mg/litru).

Referințe bibliografice:

1Oberleas, D. A New Perspective of Trace Elements Deficiences. Trace Elements in Medicine 12 (2002).

2Preuss, H.G., Memon, S., Dadgar, A., et al. Effects of High Sugar Diets on Renal Fluid, Electrolyte and Mineral Handling in Rats: Relationship to Blood Pressure. Journal of the American College of Nutrition 13 (1994): 73-82.

3Ericsson, Y., Angmar-Mansson, B., Flores, M. Urinary Mineral Ion Loss After Sugar Ingestion. Bone and Mineral 9 (1990): 233-237.

4Azoulay, A., Garzon, P., Eisenberg, M.J. Comparison of the Mineral Content of Tap Water and Bottled Waters. Journal of General Internal Medicine 16 (2001): 168-175.

5Marx, A., Neutra, R.R. Magnesium in Drinking Water and Ischemic Heart Disease. Epidemiologic Reviews 19 (1997): 258-272.